joi, 23 decembrie 2010

Cântec de Crăciun

Voi enumera câteva din melodiile mele preferate în această perioadă. Probabil acestea vă sunt cunoscute. Este o plăcere să le asculţi, simţi magia sărbătorilor, o vibraţie puternic sufletească!

1. Train - Shake Up Christmas 

2. Kristin Chenoweth - The Christmas Waltz

3. Andy Williams - It's The Most Wonderful Time Of The Year

4. Katharine McPhee - It's Not Christmas Without You

5. Coldplay - Christmas Lights

6. Luciano Pavarotti & Placido Domingo - O Holy Night

7. Paula Seling - Cerul şi Pământul

8. Paula Seling - O ce veste minunată!

9. Frank Sinatra-White Christmas

10. Corul Mira - La Vitleem Colo-n jos

11. Corul Mira - Leganelul lui Iisus

12. Brenda Lee - Rockin' Around the Christmas Tree

13. Lynyrd Skynyrd-Run Run Rudolph 

14. Jose Feliciano - Feliz Navidad 

15. Felicia Filip - Cântece de crăciun

16. Madrigal - Moş Crăciun cu plete dalbe

Lista ar putea continua, însă acestea îmi plac în mod deosebit! După cum se poate observa sunt prezente colindele româneşti, o interpretare minuntată a artiştilor noştri.

Ordinea enumerării cântecelor este aleatoare!

marți, 21 decembrie 2010

Bucurie definită

Astăzi am să vă împărtăşesc cum aş vrea să se scurgă timpul meu şi ce anume îmi provoacă o nespusă bucurie!

Aş vrea să pot trăi liniştea absolută,







să alerg spre oriunde fără să-mi pese de nimic,










să admir apusul,







să descopăr misterul din Triunghiul Bermudelor,









să descifrez paginile unei cărţi prăfuite,







să am râuri de ciocolată,







să trăiesc intensitatea naturii,








să fiu iarăşi copil,









să cred în Moş Crăciun,







Moş Crăciun să vină pe horn şi să-mi aducă cele mai frumoase
cadouri,







printre care să se numere o pereche de pantofi,









câteva bijuterii,










o pisicuţă pe care o voi iubi din suflet.










Aş mai vrea să îmi alint auzul cu muzică,








să admir frumuseţea unui tablou,







să mă cufund în scris,







să privesc cu bucurie în suflet cum îmi zâmbesc fulgii de nea,








să îmbrac în realitate povestea ideală de iubire,










şi să îngheţ timpul!







De cele mai multe ori lucrurile simple sunt cele ce ne aduc cea mai mare bucurie, intensă şi sinceră! Acea bucurie pe care ochii o oglindesc cu nemărginită măiestrie, îmbrăcată în veşmânt de alb!





Sursă poze: Google:)

luni, 20 decembrie 2010

Adevăr cadaveric


Avem un cult al adevărului, îl adulăm, înşirăm mii de idei în cinstea sa, însă credincioşii practicanţi lipsesc cu desăvârşire. Dăm astfel dreptate constatării lui T. Arghezi "Omului îi place să se mintă şi să fie minţit, şi când nu-l mai minte nimeni şi nimic, se dezorganizează." Minciuna devine un rău absolut necesar existenţei! În afara sa nu poate fi viaţă!

"Omului îi place să se mintă". Nimic nu poate fi mai dăunător decât acest tip de falsificare a adevărului. În momentul în care ajungi să te minţi pe tine, îţi vei pierde, în cel mai scurt timp, respectul de sine, sistemul imunitar al conştiinţei. Respectul de sine, încrederea în sine şi imaginea de sine formează teritorii ale persoanei noastre. Dragostea pentru valoarea noastră personală trebuie să ne împiedice în a ne refuza tocmai nouă dreptul la realitate, la adevăr. Construcţia personalităţii noastre depinde, într-o proporţie covârşitoare, de respectarea acestui deziderat!

Omului îi place să fie minţit. De câte ori nu ne-am îmbătat amorul de sine cu false cuvinte înălţătoare la adresa frumuseţii noastre spirituale, fizice sau culturale??? Declinul debutează în clipa în care nu mai avem capacitatea de a distinge falsa apreciere de adevăratele calităţi deţinute. Înnegrirea sufletului cu vanitatea atotputerniciei cunoaşterii ucide viitorul, viitor ce se va dori într-un răgaz de luciditate exilat pentru veşnicie în trecutul glorios, sincer, pur!

"şi când nu-l mai minte nimeni şi nimic, se dezorganizează (omul)". Minciuna devine un ser vital, ce curge prin vene, se plimbă nestingherit prin fiecare colţ obscur al întregului nostru pentru a exploda, într-un final spumos, în cuvinte atent şlefuite. Conversaţia este mijlocul ideal prin care sunt ţesute pânzele de falsitate. Lipsa acesteia duce la o plafonare fatală.

Încetul cu încetul, când realitatea este percepută iarăşi ca odinioară, când sufletul nu era contaminat, efectul este asemănător cu cel descris în mitul peşterii, stadiul în care se observă totul sub lumina adevărului şi se începe redefinirea cunoştinţelor asupra lumii.

miercuri, 13 octombrie 2010

WOW





Pe 14 octombrie, la Hotel Radisson din Bucureşti, Evensys şi Activia dau startul unei serii de evenimente dedicate femeilor active în mediul online românesc. Conferinţa WOW (Women On Web) îşi propune să surprindă oportunităţile şi tendinţele pe care Internetul le oferă astăzi. Vă propunem aşadar o jumatăte de zi de prezentări care să vă inspire, să vă activeze şi să ofere multiple posibilităţi de networking şi colaborare.

Evenimentul va începe la orele 14.00 şi va fi în întregime transmis live cu sprijinul Radio Lynx.

Sursa: http://www.womenonweb.ro/2010/

Idee de iubire

Culori pierdute în amurg

le regăsesc plimbându-se tăcute-n vocea ta;

zburând printre unde,

se vor pictate în tabloul existenţei.

Culege-le pe toate

şi apoi eliberează-le 

în explozie de fericire!

luni, 17 mai 2010

Simfonia alegerilor



Ai vrea să te întorci în trecut, să-ţi rescrii istoria, să-ţi îndrepţi greşelile şi să alini durerea celor pe care i-ai rănit! Ai vrea să găseşti o oglindă ce ţi poate arăta imaginea ta reală, căci te-ai pierdut de mult de tine şi te vrei înapoi! Ai crezut că mergi pe drumul ce-ţi va oferi fericirea cea mult visată, dar ai  picat în prăpastia propriilor tale dorinţe!

A avea alternative nu este întotdeauna de dorit. De multe ori nu ştim să optăm pentre ceea ce este bine, ne lăsăm uşor înşelaţi de aparenţe şi acţionăm în concordanţă cu falsele imagini ce ne sunt oferite! Intrăm astfel într-o falsă realitate, trăim o falsă existenţă până într-o zi când...un eveniment mai mult sau mai puţin tragic determină o schimbare de paradigmă şi, brusc, ni se ridică neagra cortină din faţa ochilor! Ne este dăruită realitatea, cea pe care o râvneam, dar care acum ne sperie!

În căutarea fericirii nu ai plecat doar tu! Mulţi au dorit s-o atingă! Unii s-au rătăcit, unii au renunţat, alţii au murit înainte s-o atingă, dar câţiva au obţinut-o! Drumul spre EA nu a fost drept, presărat cu flori şi lipsit de capcane, ci dimpotrivă! Tu ai luptat pentru ceea ce credeai că îţi va oferi adevărata fericire, ai fost doar tu împotriva unei lumi reci, lipsite de scrupule şi de credinţă! Ai renunţat la tot pentru el, dar s-a dovedit că acel el nu este decât o altă probă la care viaţa te-a supus! Ai căzut în gol, ai umblat prin negura universului, dar acum priveşte sus...e o mână ce-ţi este întinsă! Vindecă-ţi rănile interioare, ridică-te şi zboară spre iubire! Nu renuţa la visele tale, la tine! Sufletul tău merită să lupţi zi de zi pentru ceea ce va fi în curând fericirea!

Niciodată nu este prea târziu să o iei de la început! Niciodată nu este prea târziu pentru tine! 

Pt G, cu toată dragostea!

duminică, 16 mai 2010

Gând de mâine


Ai ucis haosul ei interior! Arată-i drumul spre libertate şi nu va mai pleca niciodată de lângă tine! Te va iubi!

miercuri, 12 mai 2010

Imagine mobilă



Niciodată nu am avut o relaţie apropiată cu timpul, nu înţeleg de ce...dar încă din copilărie am avut serioase dispute cu acest individ! Nu-l pot numi duşman, dar nici prieten! Este o cunoştinţă veche, ce mă urmăreşte zilnic şi încearcă să-mi demonstreze, uneori, că este mult mai inteligentă decât mine! Acesta este principalul motiv pentru care am început s-o tratez cu indiferenţă! În final, cu siguranţă, îi voi arăta că am învins!

Uneori ascult cum trece fiecare secundă, ce se va pierde apoi în infinitatea de minute pictate în univers! Fiecare este unică, uneori atât de profundă, alteori rece şi tristă! Încearcă să ne transmită starea din macrocosmos, inperceptibilă altfel! Dacă ochilor noştri le-ar fi permisă vederea, ar putea observa mii de poveşti scrise pe bolta cerească, fiecare realizate cu măiestria noastră de a prelucra timpul! Am putea vizualiza istoria într-o secundă şi, atunci, poate am înţelege de ce suntem atât de mici într-o lume nemărginită!

Cu toate că majoritatea sunt orbi şi surzi în faţa trecerii timpului, el nu uită să-şi îndeplinească meseria! O face de milenii, perfecţionându-şi tehnica de învăluire a omului în mirajul obişnuinţei, prostiei şi uitării! Sunt totuşi persoane care s-au ridicat şi se vor ridica dincolo de spaţiu şi de timp, pentru care nu există început sau sfărşit! Pentru toţi aceia care au luptat pentru eternitate am tot respectul!

Aşa cum spunea Charles Baudelaire "timpul este doar fluviul din care pescuiesc eu", iar folosind cele mai iscusite undiţe, momeala potrivită pentru fiecare eveniment şi având mintea ageră, cu siguranţă vom reuşi să obţinem ceea ce vrem! Singurul lucru pe care îl vom pierde cu certitudine este timpul, motiv pentru care trebuie să profităm de fiecare clipă pentru a ne construi propria poveste din univers!

miercuri, 5 mai 2010

Retrospectivă




Când am venit în Belgia nu ştiam la ce să mă aştept! Obţinusem bursa în aprilie 2009, era ianuarie 2010 când am ajuns în BBH. În toată perioada 04.09-01.10 nu m-am gândit o clipă  la cât de mult m-ar putea influenţa o astfel de experienţă. Însă am venit aici cu o dorinţă mare de cunoaştere!

În ultimele 3 luni mi-am făcut prieteni, cu siguranţă şi duşmani. Cred că este firesc, motiv pentru care nu mă deranjează! Am petrecut momente frumoase cu Erasmuşii din Kortrijk, momente pe care le voi păstra în memorie toată viaţa. A fost o perioadă plină de descoperiri! Culturi noi, oameni noi, idei noi, petreceri diverse, călătorii multe! Mi-am îmbunătăţit nu engleză, cum ar fi fost de aşteptat, ci spaniola! Am început să utilizez uneori spanglish sau romspanish! Am gustat din berea si ciocolata belgiană, vinul, brânza sau cartofii franţuzeşti, mancarea spaniolă făcută de Emilio sau Ernesto! Am avut petreceri spaniole, Jombe şi Borja ne-au cântat la chitară, noi am încercat să-i ajutăm cu vocea, iar Pablo ne-a făcut Sangria! Am fost pe 14 februarie la ziua unui rocker, într-un club special, plin de persoane high, dar era singurul deschis duminica şi ne-au primit cu braţele deschise.M-am plimbat cu bicicleta la 5 dimineaţa, după petrecerile din oraş, încercând să ajung împreună cu prietenii mei în siguranţă acasă! A fost ok, de obicei nu există maşini la ora aia! Am fost într-o noapte Justin Timberlake şi am cucerit multe fete! Am făcut super multe lucruri pe care acasă nu le-aş fi făcut! Am făcut atât de multe în ultimele luni încât aş putea sa scriu sute de pagini! 

Mă bucur enorm că am ajuns aici, că am avut oportunitatea să cunosc toţi oamenii aştia, că am legat prietenii şi că încă mai am 2 luni de Erasmus! 

luni, 3 mai 2010

About changes

Şi credeai că o să rămâi închisă în fortăreaţa ta, nu? O construisei măiestros! Era fermecătoare, impunătoare, menirea ei fusese să te apere de orice pericol exterior, duşmanul simţindu-se dezarmat la simpla sa privire. Într-adevăr şi-a atins obiectivul, dar doar până într-o zi! Fiecare lacrimă s-a ocupat cu meticulozitate de ridicarea acestei construcţii, în multele nopţi în care aveai ca singur confident şi apărător, întunericul! Când credeai că ai atins perfecţiunea în realizarea unui sistem defensiv invincibil, când aveai certitudinea că nimeni nu mai poate trece de zidurile ridicate de tine, porţile sale s-au deschis, podul s-a coborât, lumina a intrat! De ce s-au deschis? S-au deschis pentru că au sesizat că pericolul venea din interior, pentru că începusesi un proces de autodistrugere prin încercarea ta disperată, dar firească în acele momente, de a refuza să simţi. Astfel, ţi s-a oferit posibilitatea de a trăi din nou!

Şi credeai că nu vei mai iubi, nu? Sentimente ameţitoare au început să-ţi bulverseze interiorul, să-ţi umble nestingherite prin sânge, prin minte, prin întreaga ta fiinţă. Dar, evident, îţi creasei un tip de anticorpi, ai luptat împotriva lor, le-ai renegat, dar totul a fost în zadar. Te-au urmărit în tăcere, te-au acaparat şi de atunci te însoţesc în fiecare zi!

Şi credeai că adevărul este o iluzie, nu? Ei bine...aici nu te-ai înşelat în totalitate.

Şi ce altceva mai credeai? Credeai că există un singur drum! Azi ştii că ai nevoie de hărţi!

sâmbătă, 6 februarie 2010

Big Brother House


Big Brother House este casa unde voi locui cât stau în Kortrijik. Am să încep prin a vă spune de ce se numeşte aşa...acum câţiva ani, când emisiunea Big Brother era la modă, erau câţiva studenţi Erasmus în casă ce credeau că sunt permanent supravegheaţi, că aici sunt camere ascunse peste tot. Din acel moment numele i-a rămas astfel. Este cea mai cunoscută casă de aici!

BBH este foarte primitoare. Are 20 de camere mari şi celebra bucătărie unde se ţin petrecerile. În fiecare week'end şi de câteva ori în cursul săptămânii se strâng mulţi studenţi! Un alt avantaj ar fi că suntem la 2 minute de facultate şi 30 de secunde de staţia de bus! O casa cu poziţie strategică!

Cum sunt petrecerile aici? Diferite! În general, belgienilor le place să stea la masă, să bea şi să vorbească! Acesta este unul dintre motivele pentru care se fac multe petreceri în BBH! Însă, ei au happy hour în fiecare vineri de la 16 la 18 (la noi sincer nu cred că e aşa ceva). E momentul în care toate pub-urile din centru sunt pline, străzile la fel...şi toată lumea bea bere, cumperi 1 şi a doua este gratis! Belgia este foarte cunoscută pentru bere şi ciocolată, dar sunt mult mai multe de gustat, de văzut aici. Este o ţară pe care doresc s-o descopăr! Să o cunosc aşa cum este ea în realitate, nu cum este prezentată turiştilor!

sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Welcome to Kortrijk

Welcome to Kortrijk! Welcome to the Big Brother House! Acestea fiind spuse...să desfacem bagajele, să ne ştergem lacrimile, să uităm puţin de dor...şi să trăim în Belgia cu toată fiinţa noastră. Mă bucur enorm că am ajuns până aici. A fost greu ...am alergat cu 40 de kg după două trenuri...pe care le-am prins, am coborât de 2 ori în gară...şi era de fiecare dată cea corectă, am fost cazate...camerele sunt simpatice şi am reuşit să mergem chiar şi la cumpărături! Am avut o zi plină! Am trecut graniţa...timpului!
O să-mi fie dor de foarte multe persoane, de foarte multe lucruri, de simple gesturi! O să-mi fie dor de A, de ai mei, de L, de fetele nebune! O să-mi fie dor de zâmbetul său, de îmbrăţişarea sa, de "recunoaşte că am dreptate". Dar 2 luni trec repede, nu? Şi apoi încă 2!
Ar mai fi multe de spus, dar momentan mă aşteaptă nerăbdătoare câteva ore de somn!

luni, 18 ianuarie 2010

Fără titlu

Au trecut 18 zile din anul 2010. În acest interval s-au petrecut foarte multe evenimente, unele neaşteptat de plăcute. Poate acesta este şi motivul pentru care am neglijat să mai scriu...atunci când bucuria mă învăluie, o savurez şi mă hrănesc sigură din ea. Timpul a început să se scurgă diferit, lumea pare altfel.
La cursul de semiotică, profesorul a dorit să ne facă să înţelegem termenul de "paradigmă", oferindu-ne mai multe exemple. Unul dintre ele suna cam aşa: "într-o dimineaţă ea se trezeşte şi realizează cât de nebună a fost. S-ar fi dus şi la capătul pământului după el. Ar fi renunţat la studii, la părinţi, la prieteni. Dar oare ce a văzut la el atunci? Azi nu înţelegea cum a putut să fie atât de oarbă. Ce iubise? Tipa îşi schimbase paradigma."Azi şi eu văd altfel trecutul! Iar pe tine te analizez diferit!
Să vorbim despre prezent. Despre persoanele care au fost, sunt şi vor rămâne alături de mine. Urmează seria de mulţumiri:

Creatzoo, mulţumesc pentru că eşti prietena mea, pentru că mă asculţi cuminte de fiecare dată, pentru că ai fost lângă mine când aveam nevoie de o persoană care să mă ridice. Apreciez enorm faptul că ai fost acolo "la bine şi la rău"! Te respect pentru ceea ce eşti şi te iubesc!

Colorish, apreciez că m-ai suportat 5 luni de zile în patul tău, că m-ai ajutat să trec peste problemele mele de "vedere". Mulţumesc pentru că reuşeai să mă faci să zâmbesc şi să uit, chiar dacă doar temporar. Eşti veselă şi plină de viaţă, probabil energia ta s-a transmis şi la mine uneori! Şi pe tine te iubesc şi nu trebuie să fii geloasă pe nimeni! Cu tine îmi petrec majoritatea timpului!

Blondish, n-o să uit niciodată faţa aia veselă pe care mi-ai făcut-o cu ţigara pe hârtie...în noaptea aia când mă îngropasem în amintiri. Şi toate sfaturile pe care mi le-ai dat. Tu eşti majora familiei noastre! Îmi place că ai auzul foarte fin când este vorba despre lucruri sfinte! Mulţumesc că mă suporţi noaptea când vorbesc la telefon în bucătărie! Îmi place MAXIM despre tine...ai mereu multe variante...de concepere a...lucrărilor de...licenţă!

Pissy, o să-mi fie dor de : "Mai încet cu gălăgia!;Nu ai uşă la cameră?;Spălaţi-vă vasele!". Anul 2010 te-a transformat într-o pisicuţă mai drăguţă, mai simpatică. La tine...ştii deja ce îmi place MAXIM...uooof, cât de norocos este Răzvan!

A., mă bucur că ai fost insistent! Tu eşti surpriza plăcută a momentului, iar acest moment sper să se prelungească! Ai sosit când credeam că drumul este blocat! Ai găsit o cale spre mine...şi asta pentru că întotdeauna reuşeşti ce-ţi propui, nu?
Sky, mulţumesc pt că vorbeai cu mine în nopţile mele de nesomn, mulţumesc pentru că ai încercat să mă înveţi să joc poker, pentru că mă făceai să mă gândesc la chestii plăcute şi, ai dreptate...vorba aia a ta e valabilă, rezolvă multe!

Lista ar putea continua!



luni, 4 ianuarie 2010

Dorinţe imposibile


În plin An Nou, toate zodiile pământului, aerului, apei şi ale focului îşi fac promisiuni peste promisiuni pe care, cu lacrimi în barbă, îşi şoptesc că o să le onoreze. În acest an cu toţii promitem să:

Berbec: Promit să nu mă enervez decât atunci când nu se mai enervează nimeni. Promit să mă gândesc înainte să intru în eşecuri şi scandaluri, promit să schimb în viaţa mea doar ceea ce ştiu că nu se va schimba peste noapte, promit să nu mă mai grăbesc decât pe trecerea de semafor, promit să-mi fac duşmani doar dintre cei care nu-mi vor binele! (sursa: http://www.garbo.ro/)

Ok, cam asta îmi spun mie astrele...Ca reprezentantă a acestei zodii pot spune doar că promit să nu promit nimic înainte de a fi sigură că mă pot ţine de acea promisiune. De enervat...uhhh, cu siguranţa o voi face. Eşecuri şi scandaluri...hai să zicem că o sa încerc să le evit. De grăbit...hmmm...nu-mi place să alerg prin viaţă, dar când e necesar, acceptăm situaţia. Duşmani nu-mi place să-mi fac...dar ei există!

La sfărşitul anului 2010 vreau să strig tare: "Am reuşit să obţin tot ceea ce mi-am propus, am ajuns acolo unde am vrut şi sunt fericită!"